Originile ideologice ale grupării teroriste Boko Haram

Autor: Cristi Rusin

Vă propunem astăzi un material interesant primit pe adresa redacției, care are în centrul atenției organizația teroristă Boko Haram. „Originile ideologice ale grupării teroriste Boko Haram” este singura lucrare autohtonă care abordează într-o manieră extensivă aspectele ideologice ale celei mai violente grupări teroriste din întrega lume.

În literatura de specialitate din limba română mai există doar două cercetări care tratează problematica Boko Haram, respectiv o traducere a lucrării lui Mike Smith „Boko Haram. Cea mai sângeroasă grupare teroristă a lumii” și cartea intitulată „Ce se ascunde în spatele Boko Haram?”, semnată de Alba Iulia Catrinel Popescu.

„Originile ideologice ale grupării teroriste Boko Haram” este o carte publicată în februarie 2021 la Editura TopForm. Autorul este Cristi Rusin, tânăr absolvent al Facultății de Istorie din cadrul Universității din București, originar din Râmnicu Sărat. Cartea reprezintă nimic mai mult decât lucrarea sa de licență. În continuare, o scurtă prezentare a lucrării oferită chiar de către autor sub forma unor întrebări și răspunsuri.

De ce o carte despre terorism?

În a doua jumătate a secolului trecut, marea cumpănă a omenirii a fost reprezentată de confruntarea dintre democraţie şi totalitarism, dar începutul celui de-al treilea mileniu a adus în prim plan o nouă provocare: terorismul. Din anul 2001, terorismul a devenit o realitate tot mai prezentă în lumea contemporană, ajungând la scara unui fenomen mondial. Toate continentele au fost martore ale unor tragice atentate teroriste, din America de Nord şi până în Australia şi Noua Zeelandă. Cauzele acestor atentate şi modul de operare diferă, de la caz la caz. Ele se pot fundamenta fie pe diferite atitudini rasiste sau xenofobe, fie pe convingeri politice sau religioase.

Cu toate acestea, când vorbim despre grupurile teroriste organizate, nu se poate face abstracţie de factorul politic, indiferent de justificările ce stau la baza acţiunilor lor. Este cazul organizaţiilor teroriste islamiste care îşi bazează ideologia pe religia islamică, dar care o utilizează ca pe un instrument de propagandă politică. În ultimii ani, aceste organizaţii au produs mii de atentate în întreaga lume. Din acest motiv apariţia unor lucrări de specialitate pe o astfel de temă este tot mai necesară. Istoricii, au şi ei misiunea, precum politologii sau jurnaliştii, de a se ocupa de studierea terorismului pentru a înţelege modul în care s-au dezvoltat marile grupări şi organizaţii, dar şi formarea ideologiei ce stă în spatele acestora. Cercetarea istoriei recente a terorismului şi a ideologiilor islamiste este necesară în vederea combaterii acestora. Considerăm că istoricii au instrumentele potrivite pentru a descifra originile şi cauzele terorismului.

De ce Boko Haram?

Boko Haram este o organizație teroristă islamistă ce își are originile în Nigeria. Fondatorul acestei organizaţii este Muhammad Yusuf (d.2009), un predicator musulman, fără studii elementare, ce activa în Maiduguri, nord-estul Republicii Federale Nigeria. Figura sa carismatică a reuşit să strângă mii de adepţi în jurul său şi să puna bazele unei mişcări de protest la adresa statului nigerian şi a educaţiei şi culturii occidentale, mişcare ce a devenit în cele din urmă una dintre cele mai sângeroase organizaţii teroriste ale planetei. Comanda grupării a fost preluată de către Abubakar Shekau, actualul lider şi succesorul lui Muhammad Yusuf, după moartea acestuia din urmă, în iulie 2009. În prezent, gruparea activează în mai multe regiuni din Nigeria, Niger, Ciad şi Camerun.

Conform unei statistici făcută pentru anul 2014, gruparea care a produs atentatele soldate cu cel mai mare număr de victime la nivel mondial este Boko Haram. Cu aprox. 6.644 de victime, doar în anul 2014, Boko Haram este în fruntea „clasamentului terorii”, înaintea Statului Islamic din Irak şi Siria cu aprox. 6.073 de victime, a talibanilor din Afganistan cu aprox. 3.477 de victime şi cu mult înaintea grupării Al-Shabbab din Somalia, cu aprox. 1.021 de victime. Statistica este una macabră, dar prezintă o realitate frapantă a lumii în care trăim: terorismul este un subiect de actualitate, iar Boko Haram excelează în acest clasament sinistru.

Care este stadiul cercetărilor privind organizația teroristă Boko Haram în lume și în România?

Istoricul cercetărilor privind această organizaţie la nivel mondial este evident, unul recent. Boko Haram a intrat în atenţia mass-mediei internaţionale dupa incidentele violente din iulie 2009, ce au culminat cu arestarea şi executarea fondatorului acesteia, Muhammad Yusuf. Politologii și istoricii au început să fie preocupaţi de această temă după intensificarea activităţii teroriste a grupării. În câțiva ani, în Occident au apărut o serie de cărți și articole științifice foarte bine documentate. În schimb, în România, această tema de cercetare a rămas aproape neabordată la nivel academic.

În anul 2016, apare în Colecţia Geopolitica a Editurii Top Form, lucrarea intitulată Ce se ascunde în spatele Boko Haram? a doamnei Alba Iulia Catrinel Popescu, doctor în Informaţii şi Securitate Naţională al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”. Se pare că dumneaei cunoaşte situaţia de pe teren, ţinând cont de faptul că a activat în trecut ca manager general al unei companii specializate în distribuirea de echipamente medicale în Nigeria. Cu excepţia acestei lucrări (şi a celei de faţă), nu există altele publicate de către autori români despre Boko Haram. Din acest punct de vedere, studiul de faţă reprezintă o premieră pe piaţa editorială din România. Este prima lucrare publicată vreodată de către un autor român strict pe tema ideologiei grupării teroriste Boko Haram şi scrisă dintr-o perspectivă critică, istorică, bazată pe o multitudine de surse.

Care au fost sursele folosite pentru a realiza lucrarea?

În ceea ce priveşte problema propriu-zisă a surselor folosite pentru analiză, trebuie să precizez faptul că am avut privilegiul pe care cei mai mulţi autori din trecut nu l-au avut, de a putea utiliza o serie de documente odată cu publicarea unei importante culegeri în anul 2018. Este vorba despre The Boko Haram Reader: From Nigerian Preachers to the Islamic State, o culegere ce conţine traducerea în limba engleză a 74 de prelegeri, predici, discursuri şi comunicate venite din partea grupării teroriste Boko Haram, datând din perioada anilor 2006-2016. Culegerea a fost editată de către Abdulbasit Kassim, doctorant la Departament of Religion de la Rice University,Texas, Michael Nwankpa, sociolog la University of Roehampton din Londra şi David Cook, profesor la Rice University, specializat în istoria islamului clasic şi contemporan. Până la apariţia ei, nu a existat nicio culegere de acest tip, iar cei care voiau să se încumete să cerceteze istoria şi ideile organizaţiei teroriste Boko Haram trebuiau să apeleze strict la informaţiile din presă sau să cunoască o serie de limbi africane precum hausa sau kanuri pentru a putea descifra casetele şi mesajele video propagate de către simpatizanţii săi. Publicarea culegerii a reprezentat o premieră deoarece cercetătorii occidentali au acum la îndemână cele mai importante mesaje ale organizaţiei teroriste.

Textele din această lucrare au fost fundamentale pentru a înţelege ideologia grupării şi pentru a putea realiza lucrarea de faţă. Cunoaşterea discursurilor şi a predicillor lui Muhammad Yusuf sau ale lui Abubakar Shekau, la care mulţi autori din trecut nu au avut acces, este un alt motiv ce m-a îndemnat să realizez această lucrare. Pe lângă predicile şi discursurile liderilor organizaţiei teroriste Boko Haram, am utilizat în realizarea lucrării de faţă şi o serie de scrieri la care se raportează aceştia. Prima dintre ele şi cea mai importantă este Coranul. Traducerea pe care am utilizat-o cel mai mult este Traducerea Sensurilor Coranului Cel Sfânt în Limba Română, ediţia a IV-a, apărută în anul 2015 la Editura Islam, traducere făcută de către un comitet din partea Ligii Islamice şi Culturale din România. Când a fost cazul să cităm un verset sau mai multe, ne-am raportat la explicaţiile oferite în notele de subsol sau la cele dintr-un comentariu clasic de la cumpăna secolelor XV-XVI, Tafsir Al-Jalalayn, tradus în engleză în anul 2007 de către Aisha Bewley. Această lucrare a fost realizată de către doi teologi egipteni, Jalalu’d Din Al-Mahalli (d.1459) şi elevul său, Jalalu’d Din Al-Suyuti (d.1505), fiind unul dintre cele mai influente comentarii ale Coranului din lumea musulmană. Totodată este textul suport pe baza căruia au fost realizate două mari comentarii nigeriene: Radd Al-Addhan ila Ma’ani Al Qur’an al marelui cadiu Abubakar Mahmud Gumi (d.1992) şi Tanwir Al- Jannan fi Tabwib Diya Al-Ta’wil li-ibraz Jawahir Al-Qur’an, cunoscut drept Kabara Tafsir, al misticului Muhammad Al-Nasiru Kabara (d.1996) din Kano. În ceea ce priveşte hadisurile sau relatările atribuite Profetului Muhammad, am utilizat mai multe culegeri, între care Ar-Ryad As-Salihin (Grădinile dreptcredincioşilor) a imamului sirian Yahya An-Nawawi (d.1277), tradusă şi publicată în anul 2013 la Editura Islam. Pe parcursul lucrării am citat sau am oferit informaţii şi din alte scrieri clasice ale autorilor musulmani invocaţi în mesajele grupării, precum Ibn Taymiyya (d.1328), Ibn Kathir (d.1373) sau Muhammad Ibn Abd Al- Wahhab (d.1792). De asemenea, am folosit şi unele dintre lucrările lui Usman dan Fodio (d.1817), iniţiatorul Jihadului Fulani din nordul Nigeriei, figură charismatică revendicată de propaganda Boko Haram. Nu în ultimul rând, am utilizat scrierile unor autori musulmani contemporani, populari în mediile islamiste. Printre aceştia se numără egipteanul Sayyid Qutb (d.1966) şi pakistanezul Abu A’la Al-Maududi (d.1979).

Care este diferența dintre islam și islamism?

Pe scurt, islamul este religia, iar islamismul este ideologia, la fel cum vorbim de ortodoxie, ca religie, respectiv ortodoxism, ca ideologie (ex: ortodoxismul țarist, legionar etc). Una e islamul, alta islamismul, unii sunt musulmanii, alții islamiștii. Din păcate, termenii se confundă adesea din cazua obsesiilor față de “ ism-uri” (totul să se termine în “ism”). De aceea, unii numesc islamul islamism, ceea ce este greșit. Islamismul e un concept încărcat de foarte multe sensuri în ultima perioadă. De-a lungul timpului, diverşi autori, istorici şi politologi, au dat diferite definiţii acestui termen. De exemplu, Peter R. Demant, profesor de istorie a Orientului Mijlociu de la Universitatea din São Paulo, consideră islamismul o interpretare politică, anti-occidentală şi antimodernistă a religiei islamice. Politologul francez Oliver Roy defineşte islamismul drept o mişcare ce vede religia musulmană ca un sistem universal şi complet, care nu necesită să fie reînnoit sau reformat.

Pentru islamişti, islamul este unica alternativă la adresa modernismului. Peter Mandville, fost oficial din cadrul Departamentului de Stat American, consider islamismul o mişcare politică şi intelectuală, apărută ca o reacţie la procesul de occidentalizare a regimurilor din lumea musulmană. Astfel, în această lucrare, prin termenul de islamismînţelegem acea ideologie definită prin instrumentalizarea politică a religiei islamice şi ostilitatea faţă de Occident şi modernism. Prin respingerea modernismului de către islamişti, înţelegem nu opoziţia faţă de progresul tehnic, ci faţă de regimul democratic şi obiceiurile ce au rezultat în urma acestui progres. Pentru a oferi un exemplu concret, fondatorul organizaţiei teroriste Boko Haram, Muhammad Yusuf, le interzicea adepţilor săi să urmărească filmele occidentale din cauza faptului că sunt produsul unei conspiraţii evreieşti menită să distrugă moralitatea musulmanilor. Pentru islamişti nu camerele sau casetele video sunt problema, deoarece pot fi utilizate în vederea propagării mesajului lor, ci ideile şi obiceiurile neislamice ce sunt promovate în filmele occidentale. Ideologia organizaţiei Boko Haram, se încadrează, deci, în curentul islamist.

Cu toate acestea, trebuie să precizăm faptul că toate actele violente şi atentatele comise de către membrii organizaţiei în numele islamului sunt ferm respinse de către musulmanii nigerieni. În anul 2009, la scurt timp după revolta provocată de către Muhammad Yusuf şi adepţii săi, „Da’wah Coordination Council of Nigeria”, un organism umbrelă care cuprinde toate organizaţiile islamice ce promovează răspândirea acestei religii şi educarea musulmanilor, a realizat o broşură de 29 de pagini în care erau condamnate şi combătute cu argumente teologice, toate actele de violenţă întreprinse de către adepţii Boko Haram prin răspunsurile oferite la 26 de întrebări. Broşura a fost realizată în limba engleză şi a fost semnată de 41 de organizaţii islamice şi distribuită în toată Nigeria. Practic, majoritatea musulmanilor resping extremismul reprezentat de Boko Haram, iar a asocial islamul cu Boko Haram sau cu Al-Qaeda, ISIS ori alte organizații este o gravă eroare. Pe deasupra, nu trebuie scăpat din vedere faptul că islamul este o religie cu numeroase curente, secte și mișcări în cadrul acesteia, la fel ca religia creștină. A spune că Boko Haram, care derivă dintr-o anumită versiune a islamului, reprezintă tot islamul e o dovadă de ignoranță și necunoaștere a islamului.

Ce își propune cartea?

Prin redactarea acestei lucrări ne-am propus să „descifrăm” originile ideologice ale grupării teroriste Boko Haram. În acest demers a fost necesar să răspundem la mai multe întrebări: Pe ce se fundamentează ideologia acestei organizaţii? Care sunt sursele ei de inspiraţie? Care sunt modelele revendicate de grupare? Cum s-a ajuns la formarea şi adoptarea unor astfel de concepţii? Considerăm că aceste întrebări sunt foarte importante pentru a înţelege ideologia organizaţiei şi ceea ce se află în spatele tuturor mesajelor violente şi a atacurilor şi atentatelor revendicate de către aceasta. Trebuie să precizăm faptul că lucrarea de faţă urmăreşte înţelegerea ideologiei organizaţiei teroriste Boko Haram, până în anul 2015. Acela este momentul când Abubakar Shekau îşi declară fidelitatea faţă de Statul Islamic din Irak şi Siria (ISIS) şi îl recunoaşte calif pe Abu Bakr Al-Baghdadi.

În anii următori, izbucneşte un conflict între liderii ISIS şi Shekau, aceştia dorind să-l înlocuiască cu altcineva. În prezent, vechea organizaţie Boko Haram este divizată între adepţii lui Shekau şi gruparea cunoscută drept Wilayat Gharb Ifriqiya (Vilaietul Vest-African), fidel ISIS. Nu am analizat în lucrare aceste aspecte. De asemenea, nu am luat în considerare nici ideologia unei alte grupări care i-a contestat autoritatea lui Abubakar Sheaku, grupare ce a format organizaţia Jama’atu Ansaru Muslimina fi Biladis Sudan (Gruparea Pentru Ajutorarea Musulmanilor din Africa Neagră) sau Ansaru. Când a fost cazul, am menţionat existenţa lor. Ceea ce m-a interesat a fost stabilirea originilor trunchiului ideologic comun al acestor facţiuni, derivat din mesajul lui Muhammad Yusuf şi activitatea timpurie a lui Shekau, în perioada anilor 2002-2014. Acolo se găsesc originile ideologice ale organizaţiei.

Trebuie să precizăm, de asemenea, faptul că există o serie de dezbateri privind anul fondării organizaţiei Boko Haram, fiind vehiculate mai multe date. În cadrul unei întâlniri înregistrată video din anul 2009, Abubakar Sheaku spune că statul încearcă să le oprească activitatea de şapte ani. În acest sens, suntem îndreptăţiţi să considerăm anul 2002, acceptat de majoritatea autorilor care s-au ocupat de cercetarea originilor organizaţiei, ca anul în care acesta a fost fondată.

Care este structura lucrării?

Lucrarea de faţă este structurată în cinci capitole. Fiecare dintre acestea are la rândul său cinci subcapitole, cu excepţia primului capitol care are şase. Datorită faptului că organizaţia teroristă Boko Haram se revendică de la islam, am considerat că este necesar să începem cu un istoric al introducerii islamului în regiunea actualei Republici Federale Nigeria. Astfel, primul capitol este dedicat contextului istoric al dezvoltării islamului în Nigeria şi celor mai importante evenimente politice care au influenţat viaţa musulmanilor până la apariţia organizaţiei Boko Haram. Am făcut o scurtă trecere în revistă a modului în care islamul a pătruns pe meleagurile nigeriene, a formării celor mai importante state musulmane din perioada precolonială, a situaţiei musulmanilor în epoca colonială şi a tulburărilor politice din Nigeria post-colonială. Spre finalul capitolului, am dedicat două subcapitole privind apariţia şi activitatea organizaţiei teroriste. Din acest motiv am decis să împărţim primul capitol în şase subcapitole.

După stabilirea contextului istoric, al doilea capitol începe abordarea propriu-zisă a ideologiei Boko Haram. Acest capitol este despre concepţia privind educaţia şi cultura occidentală, modul în care islamiştii nigerieni le văd şi care sunt originile şi sursele ce au stat la baza formării acestei concepţii. Am decis să începem cu acest subiect deoarece considerăm că reprezintă esenţa mesajului organizaţiei şi am discutat şi chestiunile etimologice privind denumirea de „Boko Haram”. Am constatat că aceasta este în realitate o denumire contestată de către membrii organizaţiei şi că are un sens peiorativ pentru aceştia. Totodată am explicat ce înţelegeau Muhammad Yusuf şi Abubakar Shekau prin „educaţie şi cultură occidentală”. Al treilea capitol tratează concepţia despre stat şi democraţie. Cum văd islamiştii statul nigerian şi democraţia şi care sunt sursele ce au stat la baza formării unei astfel de concepţii.

Am ajuns la concluzia că democraţia este percepută ca o religie politeistă, aflată în opoziţie cu monoteismul islamic. Din acest motiv, islamiştii resping democraţia. Totodată am prezentat alternativa propusă de către aceştia în dauna democraţiei. Al patrulea capitol este dedicat jihadului şi datoriei „războiului sfânt”. Am precizat deja faptul că jihadul este înţeles doar în termeni militari, aşa că explicaţiile noastre s-au raportat la această definiţie. În final, ultimul capitol este despre concepţia organizaţiei privind societatea, modul în care este văzută şi relaţia dintre aceştia cu nemusulmanii sau cu alţi musulmani.

Structura aleasă a celor cinci capitole nu este întâmplătoare. După scurta istorie a islamului nigerian şi plasarea organizaţiei în spaţiu şi timp (cap. I) trebuie înţeleasă concepţia despre educaţia şi cultura occidental (cap. II) pe care este bazată democraţia şi statul nigerian (cap. III). Regimul nu poate fi înlăturat decât prin intermediul jihadului (cap. IV), în vederea reorganizării societăţii după cum o înţeleg islamiştii (cap. V).

În loc de concluzii?

Sper că le-am stârnit interesul cititorilor, iar demersul meu a fost util. Lucrarea le este adresată atât specialiştilor, cât şi simplilor cititori, neiniţiaţi în metodologia istorică ori în studiul ideologiilor. Cu siguranță, va fi utilă atât în realizarea unor noi studii sau deschiderea unor noi direcţii de cercetare în România, cât şi pentru a contribui la clarificarea situaţiei complicate din Nigeria şi la modul de gândire al islamiştilor. Cei care sunt interesați să achiziționeze cartea o pot face căutând pe google „Originile ideologice ale grupării teroriste Boko Haram”. Se vinde pe trei site-uri. Tirajul nu este unul foarte mare, din păcate. La un moment dat va avea loc și o lansare de carte, cât de curând, iar lucrarea va fi distribuită și în format electronic pe internet.

Redactia

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Next Post

NATO și UE cer o anchetă internațională privind evenimentul aeronautic de la Minsk

Mon May 24 , 2021
Uniunea Europeană şi NATO au cerut efectuarea unei anchete internaţionale după ce un avion al companiei Ryanair ce efectua un zbor Atena-Vilnius a fost constrâns de autorităţile belaruse să aterizeze la Minsk, a transmis Reuters luni (24.05.2021), potrivit Agerpres. „În realizarea acestui act coercitiv, autorităţile din Belarus au pus în […]