În ședința de Guvern din seara zilei de joi (01.10.2020), a fost adoptată Carta Albă a Apărării 2020 (CAA) – principalul document programatic prin care este pusă în aplicare Strategia Națională de Apărare a Țării 2020-2024.

Documentul pune accent pe noile concepte care au apărut sau au cunoscut evoluții semnificative de la precedenta ediție, cum ar fi: apărare și descurajare, reziliență, cooperare interinstituțională, tehnologii emergente și disruptive, digitalizare, etc.

Totodată, înglobează și lecțiile învățate din recenta pandemie de COVID-19, în special în domeniul contribuției Forțelor Armate la sprijinirea autorităților civile, precum și îngestionarea fenomenelor asociate, cum ar fi propaganda disruptivă sau știrile false

„Principalele riscuri și amenințări la adresa securității naționale au surse diverse și un spectru larg de manifestare, generând astfel o multitudine de provocări în plan politico-militar”, se arată în documentul elaborat de MApN.

Riscurile și amenințările menționate în CAA fac referire la efectele transnaționale ale pandemiei de COVID-19, amplificarea acțiunilor de tip hibrid la nivel internațional, proliferarea armelor de distrugere în masă, acțiunile destabilizatoare din proximitatea estică a țării noastre și din regiunea Mării Negre, echilibrul fragil al statelor vest-balcanice, terorimsul, criminalitatea organizată și migrația, atacurile cibernetice și acțiunile informatove ostile.

Sunt reliefate, de asemenea, obiectivele politicii de apărare, adică acel ansamblu de măsuri și acțiuni care vizează realizarea obiectivelor de securitate și a obligațiilor asumate în cadrul alianțelor din care România face parte, respectiv:

  • Dezvoltarea de capabilități moderne de apărare, inclusiv contribuția la creșterea rezilienței naționale;
  • Consolidarea profilului României, cu accent pe dimensiunea de apărare și descurajare în cadrul NATO și UE;
  • Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA și aprofundarea cooperării cu ceilalți parteneri strategici;
  • Consolidarea profilului României de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre;
  • Dezvoltarea cooperării bilaterale și în format multilateral;
  • Sprijinirea autorităților publice în gestionarea situațiilor de urgență.

În ceea ce privește direcțiile majore de dezvoltare a capabilităților de apărare, documentul arată pentru îndeplinirea întregului spectru de misiuni, sarcini specifice asumate în plan național și angajamente asumate la nivel internațional, este nevoie de:

  • pe timp de pace – supravegherea și avertizarea timpurie; reacția imediată și angajarea în acțiuni militare de intensitate redusă; participarea la combaterea terorismului; sprijinirea autorităților civile.
  • în perioada de pre-conflict – evitarea surprinderii; menținerea integrității spațiului aerian național (integrat în spațiul aerian al Alianței); exercitarea controlului asupra apelor teritoriale; implementarea măsurilor de răspuns la criză; executarea de acțiuni de descurajare.
  • în situație de conflict – apărarea strategică și respingerea agresiunii.

CAA arată apoi că pentru dezvoltarea capabilităților necesare asigurării celor menționate mai devreme, Armata României își va concentra eforturile pe o serie de direcții, printre care: adaptarea structurii de comandă și control, dezvoltarea accelerată a capabilităților C4ISR, continuarea proiectului sistem satelitar militar de telecomunicații, lansarea proiectului drone multifuncționale, dezvoltarea capabilităților „dual-use”.

Din punct de vedere al resurselor financiare ce vor fi alocate în perioada 2021-2024, în baza acordului politic național privind creșterea finanțării pentru apărare, proiecția fondurilor arată în felul următor:

  • 2021 – 22,9 miliarde de lei;
  • 2022 – 25 miliarde de lei;
  • 2023 – 26,7 miliarde de lei;
  • 2024 – 28,4 miliarde de lei.

Sursă foto: radioresita.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *