La 24.09.2020, Serviciul Român de Informații a publicat cel de-al doilea număr al buletinului său dedicat sferei securității cibernetice, tratând subiecte fierbinți ale perioadei pe care o traversăm, precum hacktivismul, atacurile de tip ransomware, securitatea infrastructurilor critice, securitatea cibernetică în domeniul smart city și altele.

Ne-a atras atenția materialul privind necesitatea asigurării securității cibernetice a „orașelor inteligente”, ținând cont de faptul că am tratat și noi acest subiect anterior. Am ridicat la momentul respectiv o serie de întrebări cu privire la conexiunile dintre directorul Asociației Române pentru Smarty City (ARSC este principala autoritate națională în domeniu), Eduard Dumitrașcu, și entitățile chineze, care sunt principalii sponsori ai WSCO – organizație internațională în domeniul smart city, condusă de același român.

În plus, Eduard Dumitrașcu și-a manifestat interesul și deschiderea față de investiția gigantului chinez Huawei în dezvoltarea infrastructurii 5G pe teritoriul României.

Este îmbucurător faptul că  SRI a ales să aducă în atenție un subiect actual ca cel privind securitatea cibernetică în domeniul smart city și expune necesitatea derulării unor activități pentru diminuarea riscurilor de securitate cibernetică asociate. Cu toate acestea, dincolo de detaliile mai mult sau mai puțin tehnice, credem că ar fi important să fie luați în calcul și alți „parametri”, respectiv pe cei care vizează implicațiile 5G asupra securității naționale și impactul în raport cu țara noastră în contextul luptei americano-chineze pentru controlul tehnologiei 5G, mai ales în condițiile în care România și-a asumat recent niște angajamente față de SUA cu privire la tehnologia 5G. Și asta deoarece dezvoltarea tehnologiei smart city va fi ombilical legată de implementarea și upgrade-ul rețelei 5G.

România chiar a semnat un memorandum cu SUA în ceea ce privește tehnologia 5G, document ce stă la baza proiectului de lege în același domeniu. Printre altele, proiectul de lege încearcă să scoată de pe piața autohtonă producătorii chinezi Huawei și ZTE – un demers coordonat de SUA pe întreg continentul european, prin prisma temerilor cu privire la posibilitatea furnizării de date sensibile către guvernul de la Beijing.

Argumente corecte privind importanța tehnologiei 5G pentru NATO sunt puse pe tapet de James Jones, Ian Brzeinski, Douglas Lute și Robert Wheeler într-un articol. Experții din domeniul politicii externe și al apărării arată că dincolo de problemele de securitate, tehnologia wireless de ultimă generație promite o revoluție pe câmpul de luptă, consideră semnatarii acestui text. În opinia lor, conducerea Alianței trebuie să facă pași rapizi spre dezvoltarea unei strategii solide 5G a NATO, concentrându-se asupra oportunităților, dar și a riscurilor care vin la pachet odată cu aceasta.

5G va permite forțelor să utilizeze inteligența artificială într-un mod care nu s-a mai întâlnit niciodată pe un câmp de luptă: încărcarea și descărcarea autonomă de camioane, trenuri, avioane și nave; conștientizarea sporită a unor situații pentru soldații din tranșee și pentru comandanții lor; direcționarea și retargetingul în timp real; noi concepte militare de operațiuni, cum ar fi zborul dronelor.

Este clar nevoie de o coordonare la nivelul statelor membre NATO pentru a putea crea o strategie în domeniu, mai ales cu pericolul chinez care pândește după ușă. Astfel, MApN devine o entitate-cheie și în ceea ce privește viitorul 5G în România. În plus, MApN, alături de alte structuri din domeniul apărării și securității, este parte a Comitetului de monitorizare a Strategiei 5G – organism fără personalitate juridică ce are ca atribuție monitorizarea și facilitarea implementării strategiei.

O altă instituție-cheie în povestea 5G este ANCOM, a cărei misiune principală este să protejeze interesele utilizatorilor de comunicații din România și care pentru buna derulare a activităților sale întreține, cel mai probabil, un dialog constant cu alte organisme – CERT-RO, Ministerul  Comunicațiilor și Societății Informaționale, Centrul Cyberint al SRI și alte autorități în domeniul securității cibernetice. Toate aceste instituții vor trebui să se alinieze viitoarei legi care va reglementa activitatea în domeniul 5G și să acționeze coordonat pentru asigurarea unui mediu sigur odată cu implementarea tehnologiei 5G, ale cărei avantaje, dar mai ales dezavantaje reprezintă o reală provocare în actualul context internațional.

5G nu va avea un impact major numai în sfera apărării, ci în toate domeniile, inclusiv în zona smart city. Noua tehnologie ar veni cu o platformă îmbunătățită pentru a oferi conectivitate scalabilă și fiabilă. Tehnologia este concepută pentru a avea o rată ridicată de transfer de date între două sau mai multe puncte.

Internet of Things (IoT), adică acele dispozitive inteligente activate prin intermediul web, cum ar fi de exemplu termostatele, camerele de securitate, încuietori de uși inteligente etc., reprezintă o parte importantă a infrasctructurii smart city.

5G este o tehnologie ce permite activarea dispozitivelor IoT și, întrucât orașele inteligente se bazează în esență pe IoT pentru a funcționa, 5G și smart city sunt implicit conexate. Ca atare, 5G va juca un rol critic în transmiterea datelor colectate prin intermediul senzorilor, în timp real, către locațiile centrale de monitorizare.

SUA, dar și alte state aliate NATO și-au manifestat de-a lungul timpului îngrijorarea față de infrastructura 5G dezvoltată de companiile chineze, în special Huawei, considerată de mulți o extensie a Armatei Populare Chineze și au început să impună restricții în ceea ce privește investițiile statului asiatic în sistemele informatice dedicate 5G de pe teritoriul național.

Companiile chineze sunt la fel de prezente și pe piața din România ca în orice altă parte de pe glob, iar aportul acestora ar putea fi consolidat prin investiții în valoare de circa 500 de milioane de euro, pe filiera WSCO, în industria smart city autohtonă.

E clar faptul că autoritățile române, printre care și SRI – autoritate națională în domeniul securității cibernetice, se află la mijloc într-un joc al puterii globale pentru supremația 5G între investițiile Beijingului și reglementările impuse de la Washington.

Infrastructura informatică a orașelor inteligente, la fel ca orice alt sistem IT, ar putea deveni o țintă a hackerilor sprjiniți (sau nu) de entități guvernamentale ostile, spațiul cibernetic fiind una dintre arenele principale ale războiului hibrid, atât de actual în zilele noastre.

Rămâne de văzut cum se va poziționa România în disputa SUA-China, iar instituțiile din sfera apărării și securității ar trebui să aibă un cuvânt greu de spus pentru a calibra un răspuns coordonat la posibilele amenințări ce ar putea fi generate de noua tehnologie 5G.

Sursă foto: telemediaonline.co.uk

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *