Aduceam în discuție acum mai bine de o lună modul în care sunt vândute terenurile agricole ale României către străini, cum statul român nu se folosește de dreptul său de preempțiune și arătam cum acest fenomen, ca multe altele din cele pe care le experimentăm de ceva ani încoace reprezintă un instrument, în acest caz economic, al războiului hibrid atât de popular în zilele noastre și cu implicații deosebite pentru securitatea națională.

Ei bine, acest fenomen nu se limitează la terenuri agricole, ci se manifestă puternic și în alte zone, și ne referim de această dată la vânzarea de clădiri – de multe ori clădiri unele care sunt monumente istorice.

Clădiri monument istoric vândute la Budapesta

Un nou caz de acest gen s-a petrecut recent la Cluj, când la 23.07.2020, statul maghiar, prin intermediul ueni fundații finanțate de guvernul de la Budapesta, a cumpărat Hotelul Melody din centrul municipiului Cluj-Napoca, informează Actual de Cluj. E vorba despre un monument istoric, care urmează să găzduiască Centrul Tradițiilor Transilvane din cadrul Universității Sapienția, universitate deținută de Fundația maghiară Sapienția.

Statul român avea drept de preemțiune, dat fiind că e vorba despre o clădire – monument istoric, dar Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj nu ar fi acceptat să plătească prețul cerut de proprietar, adică 5,6 milioane de euro.

Instituții și companii deținute de statul maghiar au mai cumpărat în ultimii ani clădiri istorice din Transilvania.

Tot în Cluj, Fundația Sapienția a cumpărat în 2002 cu un milion de dolari fostul sediul al Băncii Bankcoop din Piața Matei Corvin. În Satu Mare, compania maghiară de stat MANEVI Zrt a cumpărat Hotelul Dacia în 2017, iar în Carei aceeași firmă a achiziționat sediul istoric în care a funcționat primăria orașului.

În luna iunie 2020, Guvernul Ungariei a inițiat un proiect legislativ, trimis deja în Parlament, care i-ar da posibilitatea să cumpere proprietăți imobiliare în toată Europa Centrală și de Est. Guvernul Viktor Orban, care are un plan economic agresiv în toate statele învecinate, va deveni jucător pe piața imobiliară din regiune prin intermediul unei fundații controlate de guvern, scrie G4Media.

Ițele încurcate ale spionajului maghiar pe piața imobiliară din România

Se ne întoarcem puțin în urmă și să vedem care sunt de fapt conexiunile interesante din spatele afacerilor din zona imobiliară, acolo unde se fac jocurile pe sume uriașe de bani și cine le controlează.

O investigație a jurnalistului Dan Badea ne aducea în 2007 în atenție o serie de lucruri extrem de interesante despre domnul Csaba Ferenc Asztalos, actualul președinte al Consiliului Național pentru combaterea Discriminării, cu rang de secretar de stat, fost membru al formațiunii UDMR.

Potrivit investigației, în spatele secretarului de stat se află un munte de interese ale diasporei maghiare, el fiind integrat într-o schemă strategică destul de amplă în care, ca parte, figurează şi România. Printre aspectele asupra cărora articolul atrage atenţia se numără şi plasarea sa în consiliul de administraţie de la Hotel Bucureşti, înainte de privatizare, obiectiv de care s-a arătat interesat, în perioada respectivă, şi Rudas Erno, fostul şef al rezidenţei de spionaj maghiare din România până în 1990.

Dar legăturile lui Csaba Asztalos cu zona serviciilor maghiare, a căror mână lungă acționează liniștită și în România, este mult mai complexă și mai profundă de atât. Soţia sa, Kozma Krisztina Kinga, este puntea de legătură cu filiala din România a gigantului imobiliar Trigranit, firmă în care sunt implicaţi direct şi primii doi oameni de afaceri din Ungaria.

Mai mult, unul dintre administratorii de la Trigranit România este fostul diplomat maghiar Halasz Janos Pal, fost secretar al unei secţii maghiare din cadrul Tratatului de la Varşovia şi, ulterior, vreme de şapte ani, secretar I al reprezentanţei comerciale a Ungariei la Bucureşti. Multe cărți despre istoria serviciilor secrete menționează despre cum atașații din zona economică și comercială a ambasadelor acționează ca ofițeri de informații cu acoperire diplomatică.

Investigația mai prezintă parcursul și „instruirea” pe linie de securitate și apărare a lui Csaba Asztalos, care a absolvit diverse forme de învățământ la Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall“ din Garmisch-Partenkirschen, Colegiul Naţional de Apărare cât şi Colegiul Superior de Securitate Naţională. Totodată, parcursul acestuia și conexiunile cu administrația de la Budapesta datează încă de la începutul anilor 2000, când a participat la un „program de pregătire“ organizat la Budapesta, de Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei.

În 2006, Csaba Ferenc Asztalos s-a căsătorit cu Kozma Krisztina Kinga, originară din Baia Mare. Soţia sa este acţionar unic al societăţii Pannon Business Consulting SRL, înfiinţată în 2004 în Bucureşti, se mai arată în investigație. În plus, şi aici vine partea interesantă a preocupărilor sale, ea a fost angajată la societatea cu capital exclusiv maghiar, Enter H68. Firma a fost înfiinţată în iulie 2005, iar acţionarii sunt Halasz Janos Pal şi Benedek Janka, ambii de cetăţenie ungară.

Administratorul societăţii este Halasz Janos Pal, un personaj cu un trecut impresionant pe linie guvernamentală. Prin intermediul societăţii Enter H68 SRL, el a pregătit înfiinţarea firmei Trigranit Development Romania SRL, un colos în materie de dezvoltare imobiliară, implicat în afacerea Polus Cluj sau Constanţa şi în megaproiectul Esplanada din Bucureşti.

În anul 2007, soţia lui Csaba Asztalos s-a transferat şi ea, pe funcţia de consilier financiar, la această societate. În firma Trigranit, Halasz Janos Pal deţine funcţia de administrator alături de fostul ambasador al României la Londra, Dănuţ Marcel Ghibernea şi de Nyul Sandor.

Proiectele de miliarde de euro ale Trigranit și combinațiile cu „lumea bună” a afaceriștilor din România

Acţionar majoritar al Trigranit Development Corporation este Sandor Demjan, cel mai bogat om din Ungaria, cu o avere de peste 1 miliard de euro.

În trecut, Demjan a lucrat în comerţul cooperatist comunist de la Budapesta. Ceilalţi cofondatori sunt lordul Nathaniel Rothschild (descendent al celebrei familii de bancheri din Anglia şi SUA), Peter Munk (fondatorul Barrick Gold Corporation – companie canadiană auriferă), Sandor Csanyi (preşedintele OTP Bank – cea mai mare bancă maghiară).

Afaceristul Arpad Paszkany – patronul CFR Cluj – joacă rolul de „cercetaş“ al Trigranit în România: identifică oportunităţi şi obţine informaţii de la administraţia locală.

Revenim în martie 2000, moment în care grupările Trigranit şi Popoviciu– Badea îşi unesc interesele în Trigranit România SA. Compania trebuie să gestioneze proiectul „Esplanada“ (din centrul Capitalei) şi un complex de lux pe şoseaua Kiseleff (pe terenul Ştrandului Tineretului).

Acţionar principal e offshoreul cipriot Trigranit Duna Land Ltd. Asociaţi cu Trigranit în noua firmă sunt Simon Bayley (manager în centrala Trigranit) şi Michael Peter Lloyd, Andrei Bejenaru şi Olimpia Neagu – oamenii magnatului Gabriel „Puiu“ Popoviciu şi ai cumnatului său, Nicolae Badea, preşedintele Dinamo. Directori ajung două personaje-cheie: Michael Peter Lloyd şi Arpad Paszkany – patronul CFR Cluj şi reprezentant al Trigranit.

La nivelul anului 2015, Trigranit dezvolta 30 de proiecte în 11 ţări, investind 8 miliarde de euro, cele mai mari fiind în Rusia (în asociere 50%-50% cu Gazprom) şi în România, prin proiectul rezidenţial „Esplanada“ (valoare estimată de un miliard de euro, care este în parteneriat cu guvernul, se întinde pe 10,7 hectare). Investiţia urma să fie gestionată prin Trigranit Development România.

„Afaceri” ale guvernului ungar mascate sub umbrela unor clădiri de firme din domeniul IT

Potrivit presei locale din județul Covasna, în anul 2017, se anunța de către primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, intrarea în renovare a fostului sediu al Băncii Naționale a României, unde urmează să fie construit „Design Bank” – un centru de inovare și start-up în tehnologie.

Concret, aici va exista o sală de conferințe multifuncțională, birouri, atât separate, cât și spații comune, birou audio-video izolat fonic, o cafenea, spații de relaxare, o recepție, sală de expoziții (cu roboți, de exemplu) sau chiar o sală multimedia, care va fi proiectată să ia locul seifului de acum, se arată în presa locală.

Dar de unde vin banii?

Doi ani mai târziu, în februarie 2019, Consiliul Local Sfântu Gheorghe a adoptat indicatorii tehnico-economici ai proiectului, care vizează investiții de peste 7 milioane de lei. „Fondurile pentru proiectare au fost câștigate printr-un grant din Ungaria de către clusterul IT”, a spus într-o conferința de presă, primarul Antal Arpad.

Așadar, spațiul fostei clădiri BNR din muncipiul Sfântu Gheorghe va fi înlocuită cu un centru de inovare în IT finanțat printr-un grant din Ugaria – cel mai probabil din fonduri guvernamentale? Iată încă o lovitură dată statului român și autorităților sale.

Ce urmează?

Vânzarea unor clădiri importante de pe teritoriul național, multe dintre ele cotate ca monumente istorice, nu face altceva decât să slăbească și să „reducă la tăcere” simboluri ale identității naționale românești, o chestiune pe care ungurii o încearcă, mai ales în Transilvania, de zeci de ani.

Este bine cunoscută dorința, expusă de atâtea ori oficial de administrația de la Budapesta și de portavocea ei în România – UDMR, de înfăptuire a unei forme de autonomie, inclusiv teritorială, a anumitor regiuni din Ardeal.

Această tactică folosită de rețelele de spionaj maghiare, infiltrate pe teritoriul României, de a cumpăra terenuri, clădiri și orice alte bunuri, nu reprezintă altceva decât o parte a strategiei minuțios puse la punct de a șubrezi identitatea națională a statului român și de a-și înfăptui obiectivele revizioniste expuse cu subiect și predicat de guvernul Orban de la Budapesta.

Securitatea națională a României, conform legislației în vigoare, vizează în esență crearea un mediu favorabil menținerii suveranității, unității, independenței și indivizibilității statului. Identitatea este un factor extrem de important în toată această poveste, iar „atacarea” ei cu astfel de elemente de tip „soft power”, coroborat cu elemente de propagandă, s-a dovedit foarte eficientă de-a lungul istoriei și capabilă să genereze o slăbire a unității naționale pe mai multe direcții.

Așadar, sperăm că structurile de forță din România, în special cele care ar trebui să monitorizeze spionii și să se „lupte” cu intrigile, acțiunile și jocurile acestora, nu s-au culcat pe o ureche și așteaptă ca vecinii unguri să cumpere și Palatul Parlamentului.

Sursă foto: bloomberg.com

One thought on “„Mâna lungă” a spionajului maghiar de pe piața imobiliară din România”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *