La finalul lunii iunie, ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a anunțat că forțele pentru operații speciale ale armatei (KSK) vor fi parțial dizvolvate din cauza unor legături pe care o parte dintre membrii săi le au cu grupări de extremă dreaptă.

Forţele speciale (KSK) „au devenit parţial autonome” în raport cu restul armatei germane, „în special din cauza unei culturi toxice a unor persoane aflate la conducerea lor”, a declarat la momentul respectiv Kramp-Karrenbauer într-un interviu pentru cotidianul Suddeutsche Zeitung.

O lună mai târziu, la sfârșitul lui iulie se luau primele măsuri în acest sens, compania a doua a KSK fiind desființată, o parte dintre soldați fiind transferați la alte structuri ale KSK.

O nouă evaluare ar urma să aibă loc la sfârşitul lui octombrie, iar ministrul german al apărării a atenţionat luna trecută că dacă forţele speciale ale armatei „nu au auzit acest foc de armă preventiv, problema unei reorganizări mai ample „a KSK se va pune în mod inevitabil”.

Ei bine, probabil ca momentul unei evaluări se impune ceva mai devreme după dezvăluirile făcute într-o analiză extinsă realizată de cei de la The New York Times, cu privire la infiltrarea instituțiilor statale germane mult mai adânc decât zona armatei, respectiv a trupelor de comando.

Planuri pentru asasinarea politicienilor și activiștilor

Reţelele de extremă-dreapta din Germania sunt mult mai extinse decât ar părea, infiltrându-se în sistemul milita, dar și în alte instituții, relatează NY Times, subliniind faptul că membrii acestor grupuri extremiste erau pregătiți să își asasinez adversarii politici și așteptau un moment prielnic, cu o ordine socială tulbure, care să le permită să intervină în forță.

Planul acestora era înspăimântător de concret și elaborat. Grupul intenţiona să captureze adversari politici şi activişti care apără imigranţi şi refugiaţi, să îi urce în camioane şi să îi ducă într-un loc secret, iar apoi să îi ucidă. Unul dintre membrii grupului cumpărase deja 30 de saci, iar pe lista de achiziţii figurau mai mulţi saci şi var nestins, pentru descompunerea materiei organice, potrivit anchetatorilor, scrie Mediafax.

„Oamenii urmau să fie adunați și uciși”, a declarat în 2017, în fața anchetatorilor, Horst Schelski, fost militar în cadrul forțelor aeriene. El a declarat în fața anchetatorilor că Jan Henrik H., un politician local, membru al Nordkreuz, avea acasă un dosar gros cu nume, adrese și poze ale politicienilor și activiștilor locali pe care îi considera inamici.

Cu ocazia unei percheziții, din 2019, s-ar fi găsit o listă cu peste 5.000 de nume și armament destinat executării asasinatelor împotriva acestora.

„Crucea Nordului”

Printre cei care puseseră la cale acest plan se numărau persoane aparent respectabile – un avocat şi un politician care manifestau o atitudine puternică de ură la adresa imigranților. De asemenea, alți doi militari în rezervă făceau parte din grupul extremist, precum și doi polițiști, printre care și Marko Gross, lunetist și fost parașutist, care este și liderul informal al organizației.

Grupul, denumit Nordkreuz („Crucea Nordului”) și coordonat de Marko Gross, a luat naștere pe o platforma de chat din mediul online, creată de un membru al KSK, și era dedicată simpatizanților extremei drepte. Printre alții din grup făceau parte un medic, un inginer, un decorator, proprietarul unei săli de sport şi chiar un pescar.

„Eram precum comunitatea dintr-un sat”, a declarat, pentru NY Times, Marko Gross. Membrii grupului extremist au negat că ar fi plănuit să omoare pe cineva. Dar anchetatorii şi procurorii, bazându-se inclusiv pe mărturia unuia dintre membri, cred că planul urma să ia o turnură sinistră.

Însă cazul Nordkreuz, care a ajuns abia recent în instanţă după ce a fost depistat acum trei ani, ne arată că problema infiltrării militanţilor extremişti nu este nici nouă, nici limitată la KSK ori la armată.

Lipsa unor măsuri concrete ale autorităților germane

Extremismul de dreapta a pătruns în diverse structuri ale societăţii germane în anii în care autorităţile subestimau ameninţarea sau manifestau reticenţă în a-i admite în totalitate existenţa, afirmă oficiali citaţi de NY Times. Acum, autorităţile depun eforturi să destructureze aceste grupuri.

Rapoarte despre amenințarea recrutării de extremiști în rândul forțelor germane au apărut încă din 2017, iar Bundeswehr-ul preciza la momentul respectiv că face efoturi pentru a elimina astfel de persoane imediat ce au fost identificate.

O sursă din interiorul Serviciului de Contrainformații Militare (MAD) preciza faptul că armata și-a extins cooperarea cu alte agenții de securitate germane, dar și cu parteneri internaționali pentru a combate și împiedica intrarea de noi recruți afiliați extremei drepte în structurile militare ale statului.

De asemenea, serviciul intern de informații din Germania (Bundesamt für Verfassungsschutz – BfV) ar fi primit în 2016 o informație cu privire la acțiunile Nordkreuz, asupra căreia procurorii au început investigația abia în 2017, iar abia în 2018 o parte din rețea a fost adusă în fața instanței.

Aproape doi ani de zile reprezintă o perioadă extrem de lungă pentru un sistem care acționează ca o rețea (și nu ca o structură ierarhică), permițându-i, astfel, în acest timp să își ramifice conexiunile și să recruteze noi adepți.

Cifrele făcute publice la începutul anului păreau să fie un nou motiv pentru opoziția din parlamentul federal (Bundestag) de a critica guvernul. Partidul Die Linke vorbea despre o adevărată „rețea de extremă dreapta” în Bundeswehr și acuză o anumită cultură a „negării și minimalizării” problemei în cadrul armatei federale. Verzii ecologiști au cerut demiterea rapidă a militarilor găsiți vinovați.

Într-un interviu cu Deutsche Welle, reprezentantul verzilor în comisia de apărare din Bundestag, Tobias Lindner, a declarat: „Amploarea problemei arată că e nevoie de acțiuni sistematice împotriva extremismului de dreapta din armată”. În plus, e nevoie ca pregătirea politică să fie extinsă în procesul de instrucție a militarilor, a adăugat Lindner.

Jurnalista Caroline Walter crede că Bundeswehr și MAD ar lucra într-o manieră lipsită de transparență. „Problema din armata federală e următoarea – cine îi demască pe extremiștii de dreapta este considerat în continuare un ‘Kameradenschwein’, un trădător care contravine așa-numitului spirit de trupă”, explica jurnalista.

În urma mai multor raiduri și percheziții efectuate în casa la Marko Gross s-au descoperit cantități semnificative de muniție, precum și arme de asalt. Procurorii au concluzionat că muniția provine de la cel puțin zece depozite ale armatei sau poliției din întreaga țară, ceea ce indică că acesta are posibili colaboratori peste tot.

Extrema dreapta în politică

Marko Gross și alt ofițer de poliție din grup erau membri ai unui partid care abia își făcea loc pe scena politică în 2017: Alternativa pentru Germania (AfD), formată în 2013, care acum este a treia forță politică în parlamentul național.

Politicienii AfD sunt acuzați de critici că încurajează fenomenul extremismului, de care profită electoral. Unii dintre ei au legături cu Pegida, o grupare extremistă care se opune „islamizării Germaniei”.

Cel puțin alți doi membri ai Nordkreuz vizitaseră Seminarul Thule, o organizație neo-nazistă care promovează supremația albă. În unele cazuri la întâlnirile Nordkreuz erau invitate diverse persoane cu viziuni similare. Cu ocazia unei reuniuni a fost prezent un „Reichsbürger”, un membru al „Reich”-ului, o mișcare care nu recunoaște statul german de după război.

Dincolo de pericolele care învăluie armata și structurile de forță, pare că problema extremei drepte din Germania este mult mai serioasă. Faptul că un partid politic cu viziuni ultranaționaliste, al treilea ca mărime din parlament (și aflat pe un trend ascendent), a fost penetrat de extremiști ce plănuiau asasinate – sau mai grav, au fost primiți de bunăvoie, ne oferă o posibilă direcție către care s-ar putea îndrepta o parte a societății germane.

Valurile migraționiste, actuala pandemie de coronavirus și alte posibile crize, eventual economice, ce ar putea apărea în viitorul apropiat, nu vor face altceva decât să genereze o creștere a popularității mișcărilor ultra-naționaliste. Așadar, în plus față de contracararea unor episoade extrem de periculoase, precum cel al Nordkreuz, se impun și o serie de măsuri preventive care să îi facă pe oameni să înțeleagă că aderarea la organizații extremiste nu reprezintă o soluție la problemele actuale sau la cele care ar putea apărea pe viitor.

Și cu siguranța Germania nu este singurul stat european aflat într-un astfel de pericol…

Sursă foto: nytimes.com

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *