Ideile și opiniile privind o decădere accelerată a Occidentului din cauza răspunsului nu tocmai eficient, în anumite cazuri, în fața pandemiei de coronavirus a devenit o narațiune extrem de tentantă nu doar pentru liderii de la Beijing sau Moscova, ci chiar pentru Europa și SUA.

Există numeroase așa-zise „dovezi” care alimentează povestea, de la răspunsul inițial fragmentat în Europa la reacția haotică la pandemie în Marea Britanie și SUA. Conspiraționiștii și cei care prognozează un dezastru în Occident văd COVID-19 ca o amenințare nu numai pentru viețile omenești ale cetățenilor , dar și a formei de guvernare, virusul accelerând eroziunea valorilor și instituțiilor din Vest.

Orice impact pe termen lung pe care îl va avea pandemia depinde de cât de rapid și cu succes vor ieși țările din starea pregnantă de criză. Europa prezintă semne că poate fi capabilă să adune suficient curaj și voință politică pentru a stopa criza și pentru a încetini sau chiar inversa tendințele recente îndreptate spre fragmentare și declin.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, care până de curând a fost văzută drept susținător neintenționat al creșterii populismului în Europa în ultimii ani, a decis, în cele din urmă să se implice pe final de mandat în salvarea Europei din fața forțelor naționaliste.

Astfel, ea a decis să își unească forțele cu președintele francez, Emmanuel Macron, și au propus, la 27.05.2020, crearea unui fond de redresare de 500 de miliarde de euro pentru economia europeană, cu sprijinul Comisie UE.

Obiectivul este consolidarea economiilor europene și oprirea impulsului recent al populației din părțile mai vulnerabile ale continentului. Aliatul din coaliție al cancelarului Merkel, Markus Soeder, șeful conservatorilor de la Uniunea Socială Creștină (USC), a sprijinit propunerea, venind cu o idee și mai ambițioasă – un fond în valoare de 750 de miliarde de euro din partea Comisiei UE, afirmând că fără acest ajutor, Italia s-ar putea afla în situația de a părăsi zona euro și chiar UE în întregime.

Germania a fost speriată, cel mai probabil, de sondajele recente care sugerează că jumătate din italieni se poziționează în favoarea părăsirii UE.

Tot sondajele indică faptul că, deocamdată, majoritatea cetățenilor germani sunt dispuși să sprijine mai mult ca oricând și să fie solidari cu țările cele mai afectate precum Italia. Preocupările clasice de transferuri financiare permanente din nordul bogat către sudul mai puțin dezvoltat, au fost înlocuite temporar de teama că viitorul UE în sine poate fi în pericol și că Germania ar putea ajunge singură și expusă.

Momentul politic este de partea cancelarului Merkel, cel puțin deocamdată. Partidul populist de extremă dreaptă, AfD, se zbate în sondaje momentan, situându-se sub pragul de 10%. Între timp, cifrele în favoarea Angelei Merkel au crescut constant. Acest lucru poate să nu dureze foarte mult, dar dacă Germania reușește să redeschidă țara fără recidive dramatice, actualul lider de la Berlin poate câștiga un capital politic necesar pentru a putea redresa stabilitatea pe bătrânul continent.

Desigur, guvernele profund populiste, precum cel de la Budapesta, exploatează criza pentru a slăbi și mai mult instituțiile democratice. Cu toate acestea, pentru Angela Merkel, prioritatea numărul unu este limitarea și oprirea crizei din Italia. Dar chiar și acolo, populismul pare brusc să fie în defensivă. Naționaliștii de la Lega Nord, condusă de Matteo Salvini, se situează cu mult sub pragul de 30%, departe de rezultatele de care s-au bucurat la ultimele alegeri europene. Stilul personal tranșant și dur de a face politică al lui Salvini pare să-și fi pierdut o parte din strălucire, iar mulți oameni din partid sunt în căutarea de alternative.

De asemenea, Franța este în pericol de a se îndrepta către soluții populiste în vreme de criză medicală. Emmanuel Macron este printre puținii lideri care au avut de suferit în plan intern în timpul pandemiei. Partidul său a pierdut recent chiar majoritatea absolută în Parlament.

În cele din urmă, se pare că liderul german acționează în afara auto-conservării. Presa germană este plină de rapoarte despre daunele pe care COVID-19 le va produce asupra globalizării. În loc să se concentreze asupra atuurilor sale din interiorul țării, majoritatea presei germane subliniază că țara are nevoie de Europa mai mult ca oricând.

Nu în ultimul rând, China și SUA s-ar putea îndrepta către o nouă formă de război rece. Nu este clar dacă acest lucru s-ar schimba dacă președintele Donald Trump nu ar câștiga un al doilea mandat.

Rivalitatea dintre Washington și Beijing face din ce în ce mai dificil pentru Germania să păstreze o poziție neutră. De asemenea, Berlinul este obosit de încercările Chinei de a influența și de a șantaja țările europene. Guvernul devine din ce în ce mai vocal cu privire la necesitatea de a proteja activele germane de statul chinez.

Pe acest fundal, încercarea de a reduce influența perturbatoare a populismului devine unul dintre obiectivele principale ale Germaniei. Chiar și SUA sunt considerate în prezent un aliat oarecum atipic, nu foarte de încredere.

Sursă foto: ispionline.it

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *