Pandemia de coronavirus și criza medicală cu care a venit la pachet reprezintă o oportunitate pentru multe enități statale și interpușii acestora. Spre exemplu în SUA, ca urmare a pandemiei, a fost generat un haos politic și reprezintă o amenințare clară, prin prisma oportunităților pe care le oferă dezvoltării unei confruntări ascunse în mediul informațional.

Rapoarte ale mass-media citează surse din zona serviciilor de informații din SUA și a think tank-urilor, care sugerează că Beijingul a identificat vulnerabilitățile din sfera politică americană și va încerca să profite de acestea. Campaniile de dezinformare care implică operatori originari din statul asiatic sau afiliați acestuia au amplificat poveștile false, cum ar fi, de exemplu, că trimiterea în stradă a armatei de către guvernul de la Washington anunță restricții majore ce urmează a fi impuse și izolarea/oprirea oricăror activități în SUA.

De ce este important acest lucru? Pentru că oferă lecții despre vulnerabilitățile oricărei societăți pentru aceste tipuri de campanii de dezinformare, precum și pentru că poate dezvălui motivațiile celor care le pun în practică.

În așteptarea unor dovezi suplimentare, este important să luăm în considerare că aceste campanii pot fi direcționate de stat sau ar putea fi produsele unei rețele mai puțin coordonate de actori statali chinezi, așa cum ar fi fost identificate de Australian Strategic Policy Institute – ASPI. Dar se știe suficient despre natura acestor campanii pentru a caracteriza modul în care funcționează și de ce sunt operaționalizate.

De ce ar putea China să se angajeze în aceste tipuri de războaie informaționale? Pentru că se potrivește modelului „celor trei războaie”, care are în vedere opinia publică, războiul tradițional și cel psihologic. Războaiele informaționale nu reprezintă o invenție nouă, dar China a învățat lecția din eforturile Moscovei din 2016 în contextul alegerilor din SUA și nu numai și a văzut care sunt mijloacele prin care funcționează.

Războaiele informaționale servesc în dublu sens pentru militarii chinezi, care, trebuie să ne amintim, mai întâi slujesc Partidului Comunist Chinez (PCC), mai degrabă decât națiunea chineză.

Primul scop este de a sprijini PCC în fața presiunilor interne. Există întrebări semnificative și legitime care se pun cu privire la răspunsul autorităților chineze la focarul de coronavirus, de unde și nevoia de a „volumul mai tare” la narațiunile standard care subminează sistemele politice occidentale și prezintă statele din Vest ca fiind cele care pun piedici creșterii și dezvoltării Chinei.

Al doilea scop este de a sprijini eforturile de diminuare a influenței SUA la nivel internațional și de a reduce astfel capacitatea americană de a se opune Chinei pe scena globală. Aceasta este însoțită de o abordare mai conflictuală a diplomaților chinezi pe social media și semnalează o încredere mai mare în poziția și brandul național chinez.

Am răspuns la întrebarea „De ce face China acest lucru?”. Acum să vedem cum o face. Campaniile de dezinformare funcționează cel mai bine acolo unde sunt îndeplinite mai multe criterii.

Primul presupune existența unei comunități mari în mediul online, interconectată, care oferă un efect de rețea, răspândind dezinformarea cât mai amplu și cât mai rapid. Similar epidemiei, social media este extrem de virală. Cei implicați în promovarea și răspândirea mesajelor (denumiți și „super-răspânditori”) pot spori considerabil viralizarea unui mesaj și, astfel, pot exacerba problemele.

Al doilea criteriu se referă la o populație suficient de neîncrezătoare față de autorități, în special în politicieni și mass-media. Discursul politic american se încadrează foarte bine aici – președintele Donald Trump și susținătorii săi acționează ca „super-răspânditori” și promovează neîncrederea în elitele politice și în cele din presă.

Cel de-al treilea face referire la situații de criză caracterizate de sentimente de anxietate  ridicată și certitudine scăzută, care conduc la răspândirea dezinformării, fie în mod deliberat deliberat, de către actori răuvoitori, fie într-o manieră necoordonată, de actori bine intenționați, care răspândesc în mod involuntar informații false. Pandemia de COVID-19 se distinge prin faptul că incertitudinea s-a instalat încă de la început și se menține în continuare la un nivel ridicat.

Toți acești factori combinați demonstrează că mediul online din Occident și din statele dezvoltate este extrem de favorabil pentru campanii de dezinformare și este un produs al condițiilor locale, nu o creație a actorilor străini.

Din păcate, sunt foarte mici șansele ca actualele caracteristici ale mediului online să se transforme în viitorul apropiat și să conducă la o scădere a nivelului de permeabilitate la fake news, dezinformare și propagandă din partea adversarilor. Cu toate astea, trebuie să conștientizăm că aceste „manevre” executate în plan informațional, fie că vin din partea Rusiei, Chinei sau chiar a Occidentului, nu se vor sfârși odată cu pandemia.

Sursă foto: cz.usembassy.gov

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *