Cu ocazia ședinței Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență din 11.03.2020, Nelu Tătar, secretar de stat în Ministerul Sănătății, și Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, au anunțat că pentru gestionarea situațiilor privind combaterea coronavirsului se va avea putea apela și la sprijinul Armatei.

Raed Arafat a adus în discuție că MapN a trimis medici la punctele de frontieră din Borș și din Nădlac, unde aceștia au lucrat alături de angajați ai DSP. „Colaborarea cu Armata va continua și pentru orice măsură în care avem nevoie de MApN, Departamentul pentru Situații de Urgență va solicita ajutor în baza Hotărârii de Guvern 557/2016”, a mai precizat Raed Arafat.

În contextul în care suntem bombardați de informații din toate părțile cu privire la criza coronavirusului, merită să dezbatem care este rolul instituțiilor de forță (armată, poliție, servicii etc.) în gestionarea situației din țară.

Ceea ce încercăm să aducem în atenție nu este rolul medical pe care îl au instituțiile de forță implicate, ci cel de factor de ordine, securitate și apărare, respectiv de asigurarea unui climat intern stabil.

Potrivit HG nr. 557/2016 (privind managementul tipurilor de risc), invocată de Arafat drept temei legal pentru interventia Armatei, MApN are atribuții exclusiv de răspuns prin executarea de misiuni de sprijin în cazul unei epidemii.

Misiunile de sprijin includ: înștiințare, avertizare și alarmare; recunoaștere și cercetare; comunicații și informatică; căutare-salvare; evacuare; cazare și adăpostire; asigurare apă și hrană; asistență medicală de urgență; asistență medicală în fază spitalicească etc.

Rolul cel mai important în gestionarea unei situații de epidemie îi revine MAI, și în secundar instituțiilor din domeniul sanitar (de ex. DSP). Din acest punct de vedere MAI, prin toate instituțiile subordonate, este principalul actor din zona de forță în cazul unei situații de criză, fiind autoritate responsabilă cu rol secundar (după Ministerul Sănătății), atât în faza de prevenire, cât și în cea de răspuns. În etapa de răspuns trebuie să asigure coordonarea operațională, dar și să contribuie la misiunile de sprijin, în funcție de structurile subordonate.

Conform HG menționat „Ministerul Afacerilor Interne planifică și asigură integrat coordonarea operațională a capabilităților implicate în acțiunile de intervenție operativă pentru toate tipurile de risc”.

În cazul situațiilor de criză, inclusiv cele generate de o epidemie, serviciile au la rândul lor o serie de atribuții pe linia misiunilor de sprijin, astfel:

  • SPP – asigurarea suportului decizional al factorilor abilitați legal să întreprindă măsurile de gestionare a situațiilor de urgență, prin furnizarea informațiilor de securitate națională obținute în cadrul activităților specifice;
  • STS – asigurarea preluării apelurilor de urgență de la cetățeni, prin intermediul Sistemului național unic pentru apeluri de urgență (SNUAU) și transmiterea acestora către agențiile specializate de intervenție; completarea/refacerea operativă a sistemului de comunicații speciale din administrare; asigurarea continuității funcționării rețelelor de comunicații și informatică;
  • SRI – acordarea asistenței medicale prin rețele sanitare proprii; asigurarea suportului decizional al factorilor abilitați legal să întreprindă măsurile de gestionare a situațiilor de urgență, prin furnizarea informațiilor de securitate națională obținute în cadrul activităților specifice; asigurarea măsurilor specifice de ordin operativ, în principal de instituire a unor dispozitive de securitate, cercetare, recunoaștere, supraveghere, control/examinare și investigare în domeniul mediului; cele specifice domeniul anti-terorist și privind neutralizarea materialelor explozive;
  • SIE – nu sunt referințe în HG.

De remarcat nuanța implicării SRI și SPP –  ambele servicii au rol, în majoritatea cazurilor, în situații de urgență, ceea ce înseamnă că este nevoie de stabilirea unei astfel de stări de către președinte, pentru ca SRI și SPP să intre în circuitul HG. În plus, SRI are rolul unei informări constante în cazul în care apar elemente ce țin de securitatea națională.

Să ne amintim că în luna februarie, comisia de control parlamentar a activității SRI audia doi reprezentanți (de la Apărarea Constituției și de la Analiză-Prognoză) referitor la situația de la acel moment a coronavirusului. Conform vicepreședintelui comisiei – Marian Cucșa, SRI a verificat 825 de persoane care au venit de pe teritoriul chinez, în perioada 15-25 ianuarie. Nu a fost foarte clar de ce SRI a făcut acest lucru – persoanele respective reprezentau un risc terorist sau unul de sănătate publică? Și în contextul situației din Italia, au fost realizate demersuri asemănătoare și pentru cetățenii italieni?

Așteptările publice pentru toate instituțiile de forță din România sunt ca acestea să nu fie afectate de impactul unei isterii în masă și să poată să-și ducă la îndeplinire misiunea. Din acest punct de vedere, ideal ar fi ca nici Armata, MAI sau orice serviciu de informații să nu apară ca fiind incapabil sau ineficient în protejarea propriilor angajați, mai ales că există la nivelul acestor instituții numeroase exemple de cooperări și deplasări în zone de risc a infectării cu coronavirus.

După SRI și MAI, cel mai probabil în perioada următoare va apărea un caz de îmbolnăvire și pentru un militar al Armatei Române. Aspectul cel mai important este ca într-un astfel de scenariu, prin care SRI și MAI deja au trecut, iar MApN probabil va trece, aceste instituții să fie capabile să gestioneze în interior situația și să nu propage în exterior o imagine cu potențial negativ. Coronavirusul se răspândește rapid, dar isteria generalizată se răspândește și mai repede. Iar într-un astfel de caz avem nevoie de instituții în care populația să își poată pune în mod real încrederea și care să își îndeplinească rolul de factor de stabilitate și ordine.

Nu în ultimul rând, instaurarea unei stări de urgență, va duce la activarea unor mecanisme în care să fie implicate și structuri de rezerviști ai MApN, MAI și servicii. Poate în acest scenariu nu vom mai avea surprize de felul celei oferite de Nelu Lupu, fostul cadru MAI responsabil de îmbolnăvirea a aproape unui sfert din cei stabiliți ca fiind infectați și de carantinarea unui întreg spital.

Sursă foto: romania-insider.com

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *