Amenințarea unui nou val de migranți care să ajungă din Africa și Asia în bătrânul continent a reapărut recent pe agenda globală, după ce președintele turc Ercep Tayyip Erdogan a decis să deschidă porţile spre Europa în încercarea de a obţine un ajutor occidental în Siria – conform celor relatate de RFI.

Conform aceleiași surse: mii de migranţi şi de refugiaţi s-au comasat de-a lungul frontierei terestre turco-greceşti, o masă de oameni ce se întinde pe 200 de km, în încercarea de a putea trece în Grecia şi de aici în Europa. În week-end, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie a estimat că pe această frontieră s-ar afla 13.000 de oameni…. Europa se teme că se va ajunge la criza migratoare din 2015. Turcia găzduieşte peste 4 milioane de refugiaţi şi migranţi, în mare parte sirieni. Ankara şi-a justificat deschiderea frontierei prin incapacitatea sa de a face faţă unui nou val migrator, în timp ce aproape 1 million de persoane ce au fugit din calea ofensivei regimului sirian la Idlib, sunt comasate la frontiera turcă.

Aceasta situație a readus în atenția românilor tot felul de scenarii alarmiste, avansate în special de site-uri din zona naționalistă, care presupuneau că țara noastră va fi una din țintele forței migratoare venite din Orientul Mijlociu. Deși este evident că foarte puțini spre niciunul dintre migranți nu își dorește să rămână în România, este util să amintim că:

  • Migranții doresc să ajungă în țări din vestul Europei, țări care găzduiesc deja comunități importante de cetățeni arabi;
  • România, prin politicile publice dedicate migrației (vezi sumele alocate traiului zilnic), nu va atrage nicio astfel de persoană;
  • Imaginea migranților veniți din zone din lumea a treia, fără să fi avut vreodată acces la utilități de bază, este parțial falsă. Există suficienți de mulți migranți care sunt calificați și care provin din orașe, iar acest persoane nu consideră România suficientă pentru dezvoltarea lor.

În mare, este destul de evident că România nu este o țintă pentru așezarea migranților. Dar poate fi o rută pe calea lor către vest, iar în acest context propunem o întrebare: poate fi România ținta unei agresiuni din partea unor forțe externe care folosesc migrația ca o armă?

Una din cele mai importante lucrări pe acestă temă –  Weapons of Mass Migration: Forced Displacement, Coercion and Foreign Policy, scrisă de  Kelly M. Greenhill și apărută în 2010 la Cornell University, argumentează că guvernele și actorii non-statali au folosit populațiile dislocate de-a lungul timpului ca instrumente non-militare de coerciție diplomatică. Autoarea analizează alte cazuri în care și alte guverne (Libia, fosta Iugoslavie) au folosit amenințarea mutării unui număr important de oameni peste granițe în vederea obținerii de avantaje militare. Un extras al lucrării, care detaliază inclusiv caracteristicile unei asemenea campanii de folosire a migrației ca armă poate fi consultat aici.

Cum este afectată România de tranzitul migranților, provocat de utilizarea lor ca armă în conflictul dintre terți? Poate fi argumentat că mai importanți decât actorii statali, pentru țara noastră sunt cei non-statali: organizații teroriste care infuzează fluxul de migranți cu elemente antrenate să comită atentate teroriste în vestul Europei. Într-un astfel de scenariu apare riscul ca astfel de elemente să folosească țara noastră ca bază de pregătire logistică a unor astfel de atentate (ex: găsirea de posibilități logistice de transport) sau chiar să le comită aici, în cazul în care nu își pot duce la capăt misiunea de a ajunge în Vest. O altă consecință asupra României este legată de foarte probabila dezvoltare a unor rețele de trafic de migranți, în care să fie implicați cetățeni români și care să evidențieze limitările și problemele din sistemul de poliție de frontieră local. Impactul apariției unor astfel de rețele, în care să fie implicate români, se va reflecta inclusiv asupra țintei României de a adera la Schengen.

Cine este responsabil în România de a preveni apariția unor probleme cauzate de migrație? Din păcate, alegem de fiecare dată parcă să ignorăm ce se întâmplă în jurul nostru și ne concentrăm pe lupte politice interne. Criza guvernamentală ce trenează de ceva timp a creat posibilitatea de a fi adresate unor factori de decizie întrebări legate de cum se va pregăti România pentru un val de migranți care să treacă pe teritoriul ei.

Pe 3 martie, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, a fost audiat în comisia parlamentară inclusiv referitor la rolul MApN în speța migrației. Concluzia a fost că MApN va sprijini intervenţia celor de la Ministerul Afacerilor Interne, acest minister având rolul principal pe componenta de migraţie. Deși în esență fostul șef de stat major are dreptate, ca și responsabilități interne, rămâne întrebarea – nerăspunsă, oare nu este Armata cea care trebuie să se ocupe de amenințări externe ce îmbracă forma unor amenințări hibride? Cum va sprijini MApN activitatea MAI? Prin ce mecanism? Din păcate, aceste întrebări nu vor primi răspuns din partea unor persoane mai interesate de lupte politice, decât de geopolitică.

Dar problema cea mai mare nu vine din partea MApN, ci a MAI. Pornind de la faptul că ministrul Vela pare să fie mai preocupat de a face cât poate de mult în județul din care provine, cât se mai află la butoanele puterii – vezi recentele acțiuni ale Direcției Generale Anticorupție în Caraș Severin. Se nasc dubii consistente că șeful MAI are capacitatea măcar de a înțelege care poate fi impactul unui nou episod de migrație asupra țării noastre. Poate ar trebui să fie indusă ideea că județul Caraș Severin urmează să fie punct fix pe traseul de migrație pentru ca ministrul Vela să ajungă să fie interesat de subiect. Sau să se aplece asupra subiectului șeful de sindicat Dumitru Coarnă, pentru ca Vela să simtă nevoia să îi submineze imaginea. Și nu doar șeful MAI pare incapabil să fie preocupat de această situație, ci inclusiv conducerea Poliției de Frontieră, instituție care s-a făcut remarcată mai degrabă prin scandalurile de corupție, decât prin capacitatea de a gestiona eficient granițele țării. Să fie deschiși oare șefii de la Poliția de Frontieră la cultura Orientului Mijlociu, care s-ar potrivi de minune la chefurile pe care le organizează împreună cu interlopii?

Nu în ultimul rând, SRI va avea și ea un rol de jucat în gestionarea unui val de migrație – și nu prin postări pe Facebook sau prin luptători antrenați să spargă uși sau capete. SRI va trebui să gestioneze apariția în societate a unor curente extremiste, atât venite ca și elemente de radicalizare islamistă, cât și din partea zonei de extremă dreapta. Și, bineînțeles, SRI are roul principal în dejucarea oricăror intenții teroriste, nu doar pe teritoriul României, ci inclusiv având ca țintă alte state, în baza calității României de membru UE și NATO. Un articol dedicat subiectului migrației, scris de SRI, poate fi consultat în revista lor, însă aici este acoperită doar partea de criminalitate organizată și nu și cea de terorism. Recomandăm răbdare în citirea articolului, având în vedere exprimări prin care par să vrea să îți sugă viața, de genul „amenințările la adresa securităţii naționale generate de angrenarea cetățenilor români în traficul de persoane vin dintr-o serie de situaţii şi contexte care ţin inclusiv de alte activităţi criminale”.

Sursă foto: generalmedia.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *