Asasinarea lui Soleimani, dificultățile economice și situația socio-politică internă din Liban influențează demersurile lui Hassan Nasrallah, secretarul general al Hezbollah, împotriva Israelului. La începutul unui nou deceniu, Hezbollah se confruntă cu provocări interne și externe care îi vor influența acțiunile pe parcursul lui 2020.

Provocările grupării libaneze sunt rezultatul mai multor evenimente din diverse segmente, la nivel local și regional. Asasinarea lui Qasem Soleimani, comandantul forțelor Quds din Corpul Gărzii Revoluționare din Iran, de către SUA, a fost o lovitură puternică pentru Nasrallah și Hezbollah. Facilitățile de dezvoltare a rachetelor de mare precizie ale organizației, ce sunt sprijinite de către iranieni, au fost atacate de forțele israeliene anul trecut la finalul lunii august. Astfel, eforturile Hezbollah de a-și crește capabilitățile militare au suferit un real regres.

Operațiunea „Northern Shield”, care a avut loc în urmă cu mai bine de un an și a devoalat tunelurile de atac ale Hezbollah pe teritoriul israelian, cumulat cu instalarea de sisteme avansate de detectare a săpăturilor de tuneluri de-a lungul frontierei de nord, de către armata israeliană (IDF), au generat o lovitură puternică asupra abilităților strategice ale Hezbollah, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

În același timp, organizația libaneză se confruntă cu probleme interne sub forma unei crize politice și sociale, în ciuda formării unui nou guvern la începutul lunii februarie 2020. De asemenea, Hezbollah are probleme de ordin financiar datorită reducerilor continue a sumelor furnizate de către partenerul iranian, din cauza sancțiunilor internaționale impuse celui din urmă, dar și a sancțiunilor directe aplicate Hezbollah.

Moartea lui Soleimani, prietenul apropiat al lui Nasrallah, a însemnat o lovitură în plan personal, dar și operațional. Cei doi au cultivat o relație bună de ani de zile, din momentul în care iranianul a fost numit comandant al forțelor Quds, în 1998. Acesta fost stâlpul de rezistență în relația Iran-Hezbollah și a contribuit în mod decisiv la consolidarea grupării libaneze.

Mai trebuie subliniat și faptul că Nasrallah l-a pierdut în 2008 și pe Imad Mughniyah, șeful aripei militare a Hezbollah. Unele voci afirmă că Hezbollah încă nu și-a revenit după moartea lui Mughniyah.

Veștile dinspre Iran nu sunt nici ele cele mai bune. Înlocuitorul lui Soleimani, Ismail Qaani, nu este un cunoscător al afacerilor libaneze, „expertiza” sa fiind pe frontul de est, în zona Afganistan și Pakistan.

Noul guvern libanez, în care Hezbollah și-a menținut statutul și puterea politică, nu va atenua neapărat criza politică și socială. Așa-numitul „guvern tehnocrat” nu reprezintă toate facțiunile și comunitățile din Liban și nici toate grupările șiite. Hezbollah și Amal sunt cele mai puternice două forțe din administrația guvernamentală, care, cel mai probabil, va întâmpina dificultăți în ceea ce privește gestionarea protestelor din stradă, generate de corupție, datoriile externe ale statului și rata de șomaj. Hezbollah probabil își va concentra eforturile pentru a-i reduce la tăcere pe cei care se opun guvernului, astfel încât să poată controla și pe viitor centrele de putere din țară.

Provocările interne și externe cu care se confruntă Hezbollah vor influența pașii acesteia atunci când vor fi luate decizii de acțiune împotriva Israelului. Atitudinea și reacțiile recente la ofensiva israeliană a demonstrat că libanezii nu își doresc un conflict, chiar dacă beneficiază de noi capabilități militare importante. Vorbim aici în special de cele 150.000 de rachete achiziționate, care amenință întreg teritoriul israelian.

Gruparea politico-militară libaneză va continua să își proiecteze puterea în plan intern și va încerca să accelereze proiectul de dezvoltare a rachetelor de mare precizie.

Sursă foto: france24.com

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *