Aduceam în discuție în urmă cu puțin timp problemele financiare cu care se confruntă industria de apărare din țara noastră și preconizam lipsa unor mutații majore în sens pozitiv. După acest demers, am dorit totuși să vedem și pe ce anume se cheltuie banii bugetați de principalele instituții din sistemul de apărare, securitate națională și ordine publică, așa că am consultat E-licitație.ro.

Pentru a obține o imagine cât mai relevantă am ales să analizăm achizițiile pe care urmează să le facă diverse instituții din domeniu (unități militare din MAPN, SRI, STS, SPP) pe linia cumpărării de tehnică de calcul – software și hardware. Motivele sunt simple:

  • Achiziția de IT beneficiză de ”clauza cumpărării cele mai favorizate”, în sensul în care este un domeniu în care sunt încurajate achizițiile de produse și servicii – uneori fără sens și logică, sub stindardul nevoii unui upgrade. Cu alte cuvinte, achiziția de produse IT este puternic încurajată;
  • Costurile pentru achiziția de produse IT sunt printre cele mai relevante din bugetul instituțiilor de mai sus – fie că vorbim despre bugetul național, sau cel din fonduri europene. De altfel, achiziția de hardware și licențe soft este printre cele mai facile metode de a crește gradul de absorbție, comparativ cu fonduri alocate unor proiecte de construcții, spre exemplu;
  • De-a lungul timpului, achiziția de bunuri și servicii IT a dus la apariția și dezvoltarea pe piața autohtonă a unor importanți jucători, care au fost după conexați ca fiind oamenii de casă a respectivelor instituții – cu accent pe zona serviciilor.

Nu vrem să minimizăm importanța achiziției de IT,  ci doar să atragem atenția asupra unor viitoare contracte – foarte bănoase, care merită urmărite pe tot lanțul de atribuire tocmai datorită importanței pe care o are zona IT.

Cele mai importante contracte identificate (având ca și criteriu relevant valoarea contractului) sunt:

  • Acord cadru de furnizare terminale telefonice inteligente, contractat de STS, în valoare de 17,7 milioane de lei. Contractul are termen de depunere oferte 18 martie, urmând ca etapa de evaluare să aibă loc pe 18 iunie. Criteriile de evaluare sunt prețul (80%), respectiv durata perioadei suplimentare de garanție (20%);
  • Acord cadru de furnizare echipamente de recunoaștere optică cu stylus, contractat de STS, în valoare de 134,5 milioane de lei. Contractul are termen de depunere oferte 18 martie, urmând ca etapa de evaluare să aibă loc pe 18 iunie. Criteriile de evaluare sunt prețul (80%), respectiv durata perioadei suplimentare de garanție (20%). Contractul este unul extrem de interesant, deoarece STS anunță, practic, posibilia schimbare sau modificare a tabeletelor cumpărate în 2013 de la Sebastian Ghiță, pentru circa 30 milioane lei. Rămâne de văzut cine va fi beneficiarul contractului prin care STS se pregătește de alegeri;
  • Contract de servicii de dezvoltare de software pentru dezvoltarea capabilitatilor tehnice necesare în procesul de recrutare, selectie, evaluare si formare a personalului, in cadrul proiectului POLISE – Implementarea de politici și instrumente moderne pentru selecția și evaluarea resurselor umane în Serviciul de Protectie și Pază din cadrul Programului Operational Capacitatea Administrativă (POCA), cod proiect: 129745, contractat de SPP – UM 0149 F București, în valoare de . Contractul se referă la achiziția de softuri destinate pregătirii cadrelor SPP, incluzând servicii de imersiune în realitate virtuală, platforme virtuale de simulare a unor operațiuni de depistare explozibil, simulatoare de condus, respectiv soluții de testare a cunoștințelor de securitate cibernetica;
  • Furnizarea de instrumente de diagnoză organizațională, contractată de UM 0929 București din cadrul SRI, în valoare de 1.260.504 lei. Unitatea militară din SRI își propune să achizițione instrumente de diagnoză cu aplicabilitate la nivelul a peste 9 organizații (dintre care cel puțin una cu peste 1000 de angajați) din cel puțin două țări din Uniunea Europeană sau organizații internaționale, la nivel global. Pentru SRI, este obligatoriu ca ofertantul să prezinte recomandări din care să reiasă aplicarea instrumentelor la organizații internaționale și că instrumentele de diagnoză au trecut proba multicultularismului. De apreciat deschiderea SRI pentru multiculturalism – în special atunci când multicultularism în armată, conform legislației ce datează de imediat după 1989, nu înseamnă mare lucru. De asemenea, solicitările SRI presupun, cu mare probabilitate, achiziția de soft din afara țării, având în vedere nevoia de recomandări de la organizații internaționale, ceea ce ridică întrebarea ce importator va avea de câștigat din această licitație. Și nu în ultimul rând – de ce are nevoie SRI acum de un astfel de soft? Serviciul a anunțat în toamna anului trecut o schimbare din temelii a organizării sale, prin înființarea de direcții regionale teritoriale. Practic ce ar mai fi de supus analizei unor instrumente de diagnoză? Fie SRI dorește să valideze modificarea organizațională prin aplicarea unor instrumente externe, aparent obiective, fie se pregătește de un nou moment de schimbare organizațională. Doar timpul – și eventual câștigătorul licitației, ne va spune.

Sursă foto: cotidianul.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *