De câteva săptămâni, Haiti se luptă cu o nouă criză politică, care își are rădăcinile într-o problemă mai veche.

De data aceasta, declanșatorul a fost creșterea prețurilor la combustibil. Dar manifestanții care au umplut străzile săptămâni întregi denunță în principal corupția care a caracterizat mandatul președintelui Jovenel Moise. Protestatarii îi cer demisia acestuia.

Corupția nu este ceva nou în Haiti. Deși situația politică a fost mult mai stabilă în timpul conducerii lui Michel Martelly, între 2011 și 2016 – parțial din cauza afluxului de ajutor internațional și sprijin din partea puterilor occidentale care nu mai există astăzi – corupția era încă puternic prezentă.

De ce regimul politic haitian nu este capabil să scape de acest flagel?

În cartea publicată de Daron Acemoglu și James Robinson, „Why Nations Fail”, cei doi explică faptul că statele eșuează în momentul în care instituțiile sale formal sunt prea slabe, fapt ce permite ca instituțiile informale să le ia locul.

În cazul Haiti contextul este simplu de înțeles. Sistemul politic este puternic înrădăcinat pe construcția guvernamentală a fostului dictator din perioada anilor ’50-’70, Francois Duvalier. Aceste instituții sunt conduse după reguli neoficiale și nescrise, care se bazează pe un singur principiu, respectiv pe acela de pedepsire a celor care nu le respectă.

După venirea la putere a lui Duvalier, în 1957, instituțiile informale au preluat puterea din mâinile celor formale, care aveau ca obiectiv specific menținerea la putere a dictatorului. Acesta utiliza o strategie în 3 pași: menținerea populației la un nivel scăzut de alfabetizare, consolidarea propriei puteri pe baza credințelor voodoo și eliminarea oponenților. Practicile și arhiectura statală construite de Francois Duvalier, au fost continuate după moartea sa de fiul acestuia, Jean-Claude Duvalier, până în 1986, când cel din urmă este forțat să plece în exil.

Răul era deja făcut, iar în sistemul politic haitian avea rădăcini puternic infestate de o practică dictatorială, guvernată de reguli nescrise profund corupte.

Crearea unui sistem al serviciilor publice care să fie capabil să răspundă nevoilor cetățenilor ar putea fi răspunsul multor probleme ale celui mai sărac stat din America Centrală. Pentru ca acest lucru să se materializa este nevoie de transparentizarea proceselor, dar într-o țară în care miniștri, secretarii de stat și directori sunt singurele entități care au drept de decizie în problemele de interes public, este clar că populația devine un simplu executant al „ordinelor administrației guvernamentale”. Altfel spus, liderii politici nu pot fi trași la răspundere sub nicio formă pentru deciziile luate în interes public.

Într-o țară în care informațiile livrate cetățenilor diferă de la cer la pământ de realitatea sumbră și învăluită în sărăcia celor mulți și bogăția celor puțini, este foarte dificil ca actele de corupție să fie limitate, dar și mai dificil ca vreun oficial al statului să fie incriminat pentru deciziile luate în defavoarea interesului public.

În ultimii 15 ani, mai multe guverne au reușit să creeze diferite pârghii de control, monitorizare și audit intern, un aspect extrem de important pe cultura răspunderii și a asumării unor decizii în fața cetățenilor, cu sprijinul organizațiilor internaționale care monitorizează situația din regiune. Cu toate acestea, este nevoie ca liderii actuali, aparent democratici, să permită înlăturarea instituțiilor informale și reinstaurarea puterii depline a celor formale pentru a exista o șansă de redresare a statului haitian.

Sursă articol: theconversation.com

Sursă foto: france24.com

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *