Cum a ajuns Kabulul din nou pe mâinile talibanilor?

SUA păreau să fi concluzionat cu mult timp în urmă că au pierdut războiul din Afganistan. În martie, secretarul de stat Antony Blinken i-a scris o scrisoare președintelui afgan Ashraf Ghani, spunând că talibanii vor obține „câștiguri teritoriale rapide” odată cu retragerea trupelor americane. Când generalul Austin Miller, comandantul forțelor NATO din Afganistan, a fost întrebat dacă trupele afgane vor putea rezista talibanilor, el nu a spus că vor face acest lucru, el a spus că „trebuie”.

Președintele SUA, Joe Biden, nu a spus niciodată că talibanii vor fi învinși. Comentariul său repetat a fost că Afganistanul „are resursele” pentru a rezista talibanilor. Și apoi, au existat evaluări ale serviciilor de informații americane conform cărora Kabul va cădea în câteva luni. Nu se așteptau la viteza cu care a capitala a fost cucerită. Ultimele estimări ale serviciilor de informații din SUA spuneau că talibanii ar putea captura Kabul în 90 de zile, a informat The Washington Post pe 10 august. Dar orașul a căzut într-o singură zi, fără măcar o luptă, pe 15 august. Cum s-a întâmplat asta?

Acordul dintre Trump și talibani

Deși talibanii au capturat majoritatea țării în câteva zile, drumul către victoria lor finală a început de la acordul semnat cu SUA în februarie 2020. Administrația Trump a numit un trimis special pentru Afganistan, care a purtat discuții directe cu talibanii ocolind guvernul afgan și a semnat un acord de retragere. În acord, SUA nu au putut face nicio concesie în fața talibanilor pentru o soluționare pașnică pe cale politică a conflictului.

Talibanii nici măcar nu au fost de acord cu încetarea focului. Accentul american a fost pe scoaterea în siguranță a trupelor și diplomaților lor din Afganistan. În acord, SUA au fost de acord să-și retragă trupele până la 1 mai 2021 în schimbul asigurărilor din partea talibanilor că nu vor permite grupurilor teroriste transnaționale să opereze de pe teritoriul afgan.

Acest lucru a oferit talibanilor un sentiment de victorie, în același timp demoralizând trupele afgane. Canalele pro-talibane au sărbătorit imediat acordul de la Doha ca pe o victorie asupra SUA. Ei au spus la momentul respectiv că dacă ar putea învinge SUA, super-puterea lumii, forțele afgane nu ar fi o mare provocare.

În timpul războiului, principala provocare a talibanilor a fost puterea aeriană americană, care a executat lovituri devastatoare asupra insurgenților. De la acordul de la Doha, atacurile aeriene ale SUA au scăzut drastic. La schimb, talibanii au oprit complet atacurile asupra forțelor americane. Acest lucru a permis talibanilor să se regrupeze în întreaga țară, să planifice următoarea ofensivă și să își consolideze liniile de aprovizionare. Legitimați de acordul cu SUA, talibanii au contactat și jucători regionali precum China, Rusia și Iran pentru a-și asigura rolul în viitoarea mare confruntare. Și apoi au așteptat ca americanii să înceapă să se retragă.

„Jocurile” lui Ghani

Administrația Ghani s-a erodat și divizat din interior. Ultimele două alegeri prezidențiale – 2014 și 2019 – au fost contestate. După ambele alegeri, SUA au fost nevoite să intervină, încheind un acord între Ashraf Ghani și principalul său rival, Abdullah Abdullah, pentru a crea împreună guvernul de uniune națională. Ghani, potrivit prietenilor și rivalilor săi, a fost o persoană milostivă, impulsivă și izolată. El s-a proiectat pe sine drept liderul paștun de drept al Afganistanului, înstrăinând alți lideri etnici care alcătuiau vechea Alianță de Nord ce a rezistat talibanilor în anii ’90.

Ashraf Ghani, un fost economist al Băncii Mondiale, care s-a specializat pe state eșuate, nu a putut construi o administrație care să coordoneze toate forțele anti-talibane. El a încercat să-i slăbească pe foștii războinici în numele întăririi forțelor naționale, precum și să-și întărească baza politică, dar, pe curs, a slăbit și mai mult coaliția anti-talibană. Deci, cu mult înainte de începerea retragerii americane pe 1 mai, administrația Ghani arăta precum o confederație în declin. Factorul care a oferit o oarecare coeziune l-a reprezentat prezența americană. Și odată ce a fost clar că americanii pleacă, fisurile din administrație au început să se extindă. Tot ce trebuia să facă talibanii era să profite și să îl îndepărteze pe Ghani.

Retragerea americană și ofensiva talibană

Talibanii și-au lansat ofensiva pe 1 mai, ziua în care trupele americane rămase au început să se retragă. Guvernul afgan a avut sub control centrele provinciale și a înființat avanposturi în zonele rurale, cărora li s-au furnizat provizii pe cale aeriană. Joe Biden a retras nu doar sprijinul aerian american, ci și agenții de informații și contractorii care deserveau avioanele de război și elicopterele din Afganistan. Pe lângă impactul psihologic și politic al retragerii, a fost slăbită și forța aeriană afgană, singura superioritate pe care o aveau trupele afgane în războiul cu talibanii. Știind acest lucru, talibanii au lansat, de asemenea, o campanie de asasinate asupra piloților afgani. Potrivit unui raport special Reuters din 9 iulie, șapte piloți afgani au fost asasinați în ultimele luni.

Pe măsură ce o forță aeriană suprasolicitată și cu resurse limitate a fost pusă sub presiune, liniile de aprovizionare au fost aproape complet oprite. Talibanii au putut depăși cu ușurință avanposturile guvernamentale îndepărtate și au avut posibilitatea de a străbate nordul țării, care a fost, în anii 1990, epicentrul rezistenței anti-talibane. Strategia talibanilor a fost de a cuceri mai întâi districtele rurale și apoi de a asedia orașele. Cu orașele aflate sub controlul lor, au încercuit capitala Kabul.

Victoria talibană fără luptă

Punctul de cotitură a venit pe 6 august, când primul oraș, Zaranj, a căzut în mâinile talibanilor. Talibanii au permis militarilor afgani să fugă dacă alegeau să predea echipamentul. În unele cazuri, potrivit unui raport al The Wall Street Journal, soldații afgani care s-au predat, neplătiți de luni de zile, au primit chiar și bani de buzunar din partea talibanilor. Cei care au opus rezistență au fost uciși. Așadar, trupele afgane, lipsite de întăriri, s-au confruntat cu două opțiuni – fie să se predea și să-și salveze viața, fie să lupte până la moarte pentru un guvern care nu își poate îndeplini atribuțiile și a fost abandonat chiar de SUA. În majoritatea cazurilor, au ales prima variantă. La fel au făcut și mai mulți oficiali guvernamentali. În Ghazni, guvernatorul provincial a predat cheile biroului său unui comandant taliban.

În mai multe orașe, au deschis porțile închisorilor și au recrutat prizonieri. În timp ce soldații s-au predat fără luptă, orașele au căzut pe rând în mâinile talibanilor. În decurs de opt zile după ce Zaranj a fost cucerit, mai mult de jumătate din marile orașe ale țării se aflau sub controlul talibanilor, iar Kabul a devenit o insulă în marea de teritorii dominate de talibani.

La 14 august, chiar și când orașul a fost înconjurat, Ghani a încercat să arate o față curajoasă, spunând că se concentrează asupra remobilizării trupelor afgane. Dar a fost practic imposibil. Soldații din toată țara știau că războiul era pierdut. Cinci din cele șapte corpuri de armată ale Armatei Naționale Afgane au fost preluate de talibani. Duminică dimineață președintele Ghani a părăsit palatul prezidențial și a fugit la Ambasada SUA unde a petrecut câteva ore. După-amiază, cu un grup de ajutoare apropiate, a fugit din capitală. La căderea nopții, talibanii se aflau în Arg-e-Shahi (Cetatea Regelui), palatul prezidențial construit de Emirul Abdur Rahman Khan din secolul al XIX-lea. La aproape 20 de ani după ce SUA și-au început războiul împotriva terorii, alungând talibanii de la putere, viața a revenit la momentul T zero pentru milioane de afgani.

Sursă foto: apnews.com

Redactia

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Next Post

Cetățean român evacuat din Afganistan cu aeronava C-130 Hercules a Forțelor Aeriene Române

Thu Aug 19 , 2021
Aeronava C-130 Hercules a Forțelor Aeriene Române a aterizat în cursul nopții de miercuri, 18 august, pe aeroportul internațional din Kabul în condiții de siguranță și a evacuat un cetățean român, angajat al unei agenții NATO, care a solicitat repatrierea, a tranmis joi (19.08.2021) MApN într-un comunicat. Ulterior preluării cetățeanului […]