BLACKOUT – Un FAKE NEWS care a pus Europa pe jar

Recent, Ministerul Apărării din Austria a anunțat că Europa se va confrunta cu un potențial blackout, în viitorul apropiat “ o pană generală de curent în Europa, care ar putea lăsa tot continentul fără curent timp de două săptămâni”.

Imediat, informația s-a răspândit și s-a ajuns la un fake news de proporți pornit de la un material informativ realizat de oficialii guvernamentali austrieci pentru pregătirea cetățenilor și a autorităților în cazul unui astfel de eveniment.

Mass-media a rostogolit informația și s-a ajuns la un fake news pe care toți oamenii l-au luat de bun și au început să se documenteze greșit și să se pregătească pentru un astfel de eveniment, făcându-și provizii.

Mai mult, declarațiile oficiale au fost urmate de o campanie în care a fost implicată armata austriacă, pentru a crește gradul de conștientizare a populației asupra pericolului. Iar oamenii s-au speriat și mai mult auzind de implicarea armatei, la fel cum s-a întâmplat și cu lockdown-ul controlat inclusiv de autoritățile militare.

Ce este blackout-ul?

Blackout este o pană de curent generală care afectează tot sistemul energetic, în care, brusc, nimic nu va funcționa. Așadar vor fi afectate telefoane, telefoanele mobile, internetul, bancomatele, sistemele de plată, benzinăriile, semafoarele, luminile din tunel, transportul public în comun, traficul feroviar și tot ceea ce beneficiază de sursă de curent, scrie Reuters.

Pene de curent pot avea loc, dar nu la nivel de continent. Există un șcenariu în care un oraș poate avea o pană de curent în urma unui dezastru natural (de exemplu, în cazul unei inundații, alimentarea de curent poate fi întreruptă sau poate fi avariată).

Sistemul energetic european e format din mii de linii care interconectează țările Uniunii Europene, ceea ce face imposibilă o pană generală de curent.

O pană de curent semnificativă a avut loc în Quebec, Canada, în 1989, în urma unei furtuni geomagnetice, care a provocat o întrerupere de 9 ore a electricității. În acel moment au avut loc întreruperi ale comunicațiilor și a provocat interferențe radio cu unde scurte.

Ce sunt fake news-urile?

Știrile false ne afectează viața mai mult decât credem și decât vrem să recunoaștem. Parte din convingerile noastre sunt întreținute de articole, imagini, video-uri, care, odată ajunse în mediul online ne fac să reacționăm impulsiv, uneori fără nici cea mai mică intenție de a verifica și evalua veridicitatea conținutului, credibilitatea sursei sau originea materialului respectiv. Distribuim pentru că ne impresionează.

Contextul pandemic, care a fost principalul generator al știrilor false, a dus la multiplicarea mecanismelor de combatere a fenomenului sub forma unor parteneriate public-private.

La nivelul Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice au existat inițiative de reglementare a fenomenului, iar companiile de social media au întreprins măsuri de eliminare a conținutului fals și de închidere a unor pagini asociate coagulării maselor de protestatari.

Pentru contracararea unor astfel de campanii, Parlamentul European a înfiinţat o comisie specială.

Comisia a încercat să afle în ce domenii sunt răspândite astfel de informaţii false. Unul dintre sectoarele preferate de cei care influenţează opinia publică s-a dovedit a fi  cel al alegerilor.

Cei mai importanţi parteneri ai UE în această luptă sunt marile trusturi online precum Facebook, Twitter şi Google. UE intenționează să le oblige pe acestea să intervină mai decisiv împotriva dezinformării şi să accepte accesul unor analişti la datele stocate de giganţii virtuali.

“Platformele trebuie să devină mai responsabile, să poată fi trase la răspundere şi să acţioneze mai transparent”, a declarat la un moment dat un oficial UE.

În decursul timpului au fost derulate campanii de conștientizare a populației, deopotrivă de către factori publici și privați, utilizatorul final având la dispoziție instrumente de fact-checking și de raportare a elementelor de fake news.

Fenomenul continuă să se constituie ca amenințare la adresa securității cetățeanului și a societății în ansamblul său.

FAKE NEWS-ul are o istorie la fel de lungă cu cea a presei

Fenomenul a primit un prim imbold după ce Johannes Gutenberg a inventat tiparul, în 1439. Pe atunci, era extrem de greu sa verifici o informatie tipărită.

Răspândirea tiparului a dus și la răspândirea fenomenului „fake news”, de la informațiile spectaculoase despre monștri marini care înghițeau corăbii întregi și până la cele despre vrăjitoare și despre păcătoșii care atrag dezastre naturale sau molime asupra unor regiuni întregi.

Știrea despre cutremurul de la Lisabona din 1755 a fost una dintre cele mai complexe ştiri false din toate timpurile pentru că numeroase autorităţi laice şi clericale europene au considerat seismul drept răzbunare divină împotriva păcătoşilor.

În 1844 ziarele anticatolice din Philadelphia publicau informaţia falsă că etnici irlandezi furau biblii din şcolile publice, informaţie care a provocat o reacţie violentă împotriva Bisericii Catolice din SUA.

În primăvara anului 1917, pe când Europa era un câmp de luptă între Antanta şi Puterile Centrale, două publicaţii londoneze, Times şi Daily Mail au publicat mărturii din surse anonime despre temuta fabrică “Kadaver” sau “Kadaververwertungsanstalt” din Germania, unde se spunea că se extrage glicerină din cadavrele soldaţilor Antantei pentru a se produce săpun şi margarină.

Sursă foto: EY.com

Ioana Cristea

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Next Post

Pentagon: China îşi dezvoltă arsenalul nuclear mult mai repede decât era anticipat

Thu Nov 4 , 2021
“Accelerarea expansiunii nucleare a Chinei i-ar putea permite să dispună de 700 de focoase nucleare până în anul 2027”, arată raportul anual al Pentagonului asupra capacităţilor militare ale Chinei. “Este probabil ca Beijingul să încerce să se echipeze cu cel puţin 1.000 de arme nucleare până în anul 2030, ceea […]